Jump to content
POLITISTI.ro


  • Marius
    Eurostat, organismul care se ocupă cu statistica al Comisiei Europene, spune că numărul de poliţişti din UE a scăzut încet în ultimii ani. UE a avut un total de 1,6 milioane de poliţişti în 2016, o reducere de 3,4% faţă de anul 2009.
    În medie, în anul 2016, în Uniunea Europeană existau aprox. 318 de poliţişti la 100 000 de persoane sau altfel spus un poliţist la 314 de persoane. Între statele membre există diferenţe semnificative. Ţările cu cel mai mic număr de poliţişti sunt: Ungaria cu 90 de poliţişti la 100.000 de locuitori, urmată de Finlanda (137), Danemarca (186), Suedia (203), Marea Britanie (212) şi România (cu 242 de poliţişti la 100.000 de locuitori), iar la polul opus, ţările membre cu cel mai mare număr de poliţişti sunt: Cipru (573), Malta (505), Grecia (492) şi Croaţia (490 de poliţişti la 100.000 de locuitori).
    Sursa: ec.europa.eu/eurostat/

    Din păcate, în realitate numărul din statistică este mult umflat artificial, pentru că spre deosebire de celelalte ţări membre ale UE, în România încă există problema impostorilor, pentru că doar la noi, inginerii de la logistică ori de la IT, medicii din centrele medicale, psihologii, secretarele, bucătarii, gestionarii şi alţi funcţionari care nu desfăşoară activităţi operative de poliţie, sunt transformaţi peste noapte şi au statut de poliţişti. În ţările civilizate, aceste categorii profesionale din structurile neoperative NU au statut de poliţist, ci îşi păstrează doar calificarea pe care o au de la bun început. Drept urmare, în România numărul poliţiştilor care desfăşară muncă efectivă de poliţie este mult mai redus faţă de ce ne prezintă statisticile oficiale.

  • Marius
    Ministrul afacerilor interne, Carmen Dan, a avut astăzi o şedință de lucru la sediul IGPR cu întreaga conducere a Poliţiei Române. Cu această ocazie au fost prezentaţi noul şef al Poliţiei Române, chestorul principal Cătălin Ioniţă, și noul adjunct al inspectorului general, comisar şef Florian Dragnea.
    Ministrul a cerut ca, în cel mai scurt timp, noua conducere a IGPR să realizeze o radiografie exactă a problemelor de sistem cu care Poliţia se confruntă. După această analiză, în termen de o lună de zile, conducerea Poliţiei va prezenta un plan de reformă.
    "Este momentul unei reforme reale în Poliţia Română. Trebuie să ne asumăm problemele, să căutăm soluţii pentru rezolvarea lor şi să facem acele schimbări de sistem care se impun. Eu cred că puteţi face asta şi mă bazez pe profesionalismul, integritatea şi responsabilitatea celor care îmbracă haina Poliţiei Române" a susţinut ministrul afacerilor interne, Carmen Dan. 
    În cadrul şedintei operative, ministrul afacerilor interne a anunţat că mandatul noii conduceri a Poliţiei este acela de a recâştiga încrederea cetăţenilor. "Este nedrept ca greşelile unora să pună o pată pe întreaga instituţie. Convingerea mea fermă este că în număr covârşitor poliţiştii sunt oameni bine pregătiţi, de bună-credinţă şi fac această meserie din vocaţie".
    Chestorul principal Cătălin Ioniţă are 42 de ani, a absolvit Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" în anul 1998, iar pe parcursul carierei profesionale a ocupat funcții de execuţie şi conducere în cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi al Inspectoratului General al Poliţiei Române. De asemenea, până la împuternicirea în funcţia de inspector general al IGPR a condus Direcţia Generală Anticorupţie a MAI.
    Comisarul şef Florian Dragnea are 37 ani şi a absolvit Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" în anul 2003. Ulterior, şi-a defăşurat activitatea în cadrul Poliţiei Române şi al Aparatului Central al MAI, ocupând atât funcţii de execuţie, cât şi de conducere. Până la împuternicirea în funcţia de adjunct al inspectorului general al IGPR a condus Direcţia Generală Management Operaţional din cadrul Aparatului Central al MAI.
    Direcţia Informare şi Relaţii Publice - Ministerul Afacerilor Interne - Comunicat postat la ora 15:06, vineri, 19 ianuarie 2018

  • Marius
    Situaţia REALĂ este cu totul alta decât cea prezentată în ultima perioadă prin tot felul de minciuni şi manipulări de către guvernanţi şi jurnalişti. Adevărul este că pensiile poliţiştilor şi cele militare NU sunt pensii speciale, pentru că cele două categorii de pensii sunt reglementate de legi distincte.
    În cazul "pensiilor speciale" există: Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, Legea nr. 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar, Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, Legea nr. 303/2004 republicată, privind Statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.
    În schimb, pentru poliţişti şi militari există doar Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, iar acestea nu fac parte din sistemul public de pensii, ci sunt plătite din bugetele ministerelor de resort, prin intermediul caselor sectoriale de pensii, unde tot militarii şi poliţiştii cotizează în perioada de activitate. 
    S-au spus în ultimele zile o mulţime de minciuni, vehiculându-se informaţii şi cifre aberante în total dezacord cu realitatea. În realitate peste 95% dintre pensiile poliţiştilor şi militarilor au un cuantum între 2500 - 3000, nicidecum sumele vehiculate prin media. Pensiile poliţiştilor şi ale militarilor, care repet, nu sunt pensii speciale, sunt acordate către aproximativ 155.000 de persoane - circa 85.000 - MApN. 55.000 - Interne, 15.000 servicii.
    Într-adevăr, cuantumul pensiilor speciale este destul de mare (valoarea medie a unei pensii speciale depăşeşte 8.000 de lei), dar acestea nu au nicio legătură cu veniturile şi pensiile poliţiştilor, cei mulţi şi tăcuţi, cei demni, cei care sunt de ani şi ani de zile direct afectaţi de nedreptăţile şi inechităţile existente în aceste instituţii. Ăştia sunt cei care îşi pierd viaţa şi sănătatea la serviciu, sunt cei care în ciuda tuturor neajunsurilor, strâng din dinţi şi merg mai departe indiferent de pericole ori de vreme.
    Revenind la pensiile speciale şi în acest caz politicienii mint cu neruşinare şi manipulează, pentru că realitatea este cu totul alta. În prezent sunt aprox. 8600 pensii speciale, care reprezintă doar 0.1% din bugetul naţional de pensii, ce sunt acordate următoarelor categorii profesionale: parlamentari, diplomați, magistrați, grefieri, personal aeronautic, auditori ai Curţii de Conturi, judecători CCR şi funcţionari parlamentari.
    În justificarea modificării legii pensiilor poliţiştilor şi militarilor, se tot vorbeşte de o pensie de 34 000 lei, fără să se precizeze că există o singură pensie de acest fel şi că aceasta aparţine unui magistrat, pensionat în baza legii de pensionare a magistraţilor şi nu în baza legii pensiilor militare, lăsând falsa impresie ca toate pensiile poliţiştilor şi militarilor ar fi aşa mari. Se manipulează şi se minte cu neruşinare, pentru că nici nu e posibil aşa ceva din moment ce aprox. 60% din personalul Poliţiei Române este plătit cu salarul minim pe economie.

  • Marius
    Nu este un secret că Facebook colectează o mulţime de date despre utilizatorii săi dar şi despre utilizatorii de internet care nu au un cont pe reţeaua socială.
    Cea mai mare reţea de socializare se laudă cu apoximativ două miliarde de utilizatori şi deţine o cantitate uimitoare de conţinut generat de aceştia, pentru că în medie, un utilizator Facebook petrece cel puţin o oră în fiecare zi pe site-ul de socializare, potrivit datelor furnizate chiar de Facebook.
    Concret, Facebook vede şi stochează ce tip de smartphone foloseşte fiecare utilizator, sistemul de operare desktop şi browser-ul, obiceiurile de călătorie, unde locuieşte utilizatorul (chiar dacă acesta nu completează rubrica respectivă în profil) etc. şi chiar opiniile politice. Multe dintre aceste date sunt predicţii care se fac în baza paginilor apreciate (accesând butonul like), a actualizărilor de stare, al prietenilor, a locaţiei, a interesului legat de carieră şi chiar asupra modului în care utilizatorul interacţionează cu alte conturi sau anunţuri, atât pe Facebook cât şi în afara site-ului. Iar acestea sunt doar câteva dintre datele pe care Facebook le face publice.
    Spre exemplu, Facebook stochează permanent următoarele date:
    Tot ce apreciează utilizatorul (când accesează butonul like): fotografii, postări, note, oameni, videoclipuri, comentarii. Analizează toate aprecierile şi distribuirile. Absolut toate mesajele personale cu alţi utilizator. Facebook stochează aceste mesaje chiar şi după ce utilizatorul le şterge. Toate postările de pe wall şi comentariile şterse. Chiar dacă utilizatorul şterge o postare sau un comentariu, acestea rămân pe serverele Facebook. Absolut toate postările şi mesajele nefinalizate, pe care utilizatorul a început să le scrie, dar care nu au fost publicate niciodată. Exact! Facebook stochează chiar şi datele ori informaţiile pe care utilizatorul se răzgândeşte şi nu le mai publică. Toate fotografiile şi videoclipurile pe care utilizatorii le postează, precum şi cele pe care le distribuie. Mai mult, stochează şi date precum locul unde au fost făcute, data, şi adresa IP a dispozitivului de pe care au fost publicate. Momentul în care utilizatorii devin ori încetează să fie prieteni, cât şi când aceştia comunică activ între ei. Toate acţiunile, aprecierile şi postările utilizatorilor pe Instagram sau WhatsApp (ambele fiind deţinute de Facebook). Toate evenimentele la care utilizatorul participă cât şi locurile, oraşele ori ţările pe care aceştia le vizitează. Toate dispozitivele utilizate pentru conectare în contul de Facebook. Toate activităţile de pe alte site-uri, pe care utilizatorul s-a înregistrat ori conectat prin intermediul contului Facebook. Toate paginile web care conţin butonul "Distribuie pe Facebook" sau "Like" permit colectarea acestor date. Stochează informaţii despre toate site-urile web vizitate din postările sau anunţurile din feed-ul de ştiri Facebook. Nivelul de educaţie şi venitul fiecărui utilizator. Datele tuturor cardurilor. Preferinţele politice ale utilizatorului. Fotografia (faţa) utilizatorului. Când cineva etichetează un utilizator într-o fotografie, Facebook stochează imaginea în baza de date pentru a putea identifica cu precizie faţa utilizatorului şi în alte fotografii ulterioare. Dacă cineva se îndoieşte de veridicitatea acestor informaţii, se poate convinge singur întrucât Facebook oferă tuturor utilizatorilor posibilitatea să descarce o copie a datelor personale de pe Facebook. Procedura este foarte simplă, se accesează pagina cu setări generale ale contului https://www.facebook.com/settings şi se accesează link-ul "Descarcă o copie a datelor tale de pe Facebook". Datele primite sunt sub forma unei arhive .zip, iar după dezarhivare, toate informaţiile vor fi afişate sub forma unor pagini web HTML.
    Spre exemplu o organizaţie non-profit a publicat în urmă cu ceva vreme pe site-ul Europe versus Facebook datele pe care le-a primit de la Facebook despre un utilizator, iar volumul de informaţii primite este incredibil, documentul PDF conţine peste 850 de pagini. Facebook, deşi implicată în mai multe scandaluri legate de siguranţa datelor personale ale utilizatorilor şi a dreptului la intimitate, susţine că respectă legislaţia în domeniu şi că nu abuzează de datele utilizatorilor săi. 
    Rolul acestui articol nu este acela de a determina pe cineva să-şi închidă contul de Facebook, pentru că asta nu este o soluţie ori o rezolvare. Datele personale şi informaţiile unui cont de Facebook închis nu sunt şterse din bazele lor de date. E bine doar ca fiecare să ştie adevărul şi să se comporte în consecinţă, mult mai atent în mediul online.

  • Marius
    Potrivit unui proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, pus recent în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, se va introduce o noutate importantă în lupta contra acestui fenomen îngrijorător, respectiv va deschide calea obţinerii unui ordin de protecţie provizoriu.
    Conform proiectului, ordinul de protecție provizoriu va putea fi emis pentru acele fapte grave de violenţă domestică, adică faptele ce pun în pericol viaţa şi integritatea fizică a victimei. Practic, poliţistul va putea fi sesizat atât de victimă, cât şi de orice altă persoană care are cunoştinţă de astfel de fapte, iar acesta după ce verifică situaţia la faţa locului "poate emite un ordin de protecţie provizoriu în cazul în care se constată că există un risc iminent asupra vieţii, integrităţii fizice, sănătăţii sau libertăţii unui membru de familie".
    Ordinul de protecţie provizoriu este executoriu, iar prevederile sale se aplică de îndată, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen. În situaţia manifestării refuzului agresorului, punerea în executare a măsurilor stabilite prin ordinul de protecţie provizoriu se realizează prin constrângere, se precizează în proiect. Odată ce este emis de poliţist, ordinul va fi trimis pentru confirmare la procuror, în cel mult 24 de ore, însă procurorul dacă constată aspecte de nelegalitate sau netemeinicie, îl poate infirma motivat.
    În prezent, victimele violenţei în familie pot obţine un ordin de restricţie de la instanţa de judecată, însă documentul nu se poate obţine de îndată. Trebuie făcută o cerere către instanţa competentă, iar soluţionarea ei de către judecător se va face în maxim 72 de ore.
    Prin ordinul provizoriu poliţistul va putea dispune, temporar, una sau mai multe măsuri:
    evacuarea temporară a agresorului din locuinţă, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate, cu obligaţia de a preda cheile locuinţei poliţistului; reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei şi, dacă este cazul, schimbarea încuietorilor locuinţei; obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime faţă de victimă, faţă de copiii acesteia sau faţă de alte rude ale acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate prin acesta; predarea de către agresor organelor de poliţie a armelor deţinute sau ridicarea acestora. În fine, proiectul de lege trebuie să treacă atât de Guvern, cât şi de Parlament, să fie aprobat de Preşedinte prin decret şi abia după ce este publicat în Monitorul Oficial poate să producă efecte.

×

Informaţii importante

Acest website foloseşte cookie-uri. Navigând în continuare vă exprimaţi acordul asupra folosirii lor. Mai multe informaţii în Politica de confidenţialitate.


cheap Ncs fjallraven backpack Ncs's News cheap Ncs yeti cup cheap Ncs anello backpack cheap Ncs hydro flask Water bottle NCS European News Web Ncs National news Ncs Shopping cheap Ncs tumi backpack cheap Ncs gymshark Yoga clothing